Cred în scânteia divină a omului şi în capacitatea lui de a înfrânge răul din lume, cred în frumuseţea, bunătatea şi adevărul sau, în putinţa lui de a se depăşi până la jertfa şi sfinţenie, cred în libertatea, în forţă creatoare, în iubirea, lacrima şi bucuriile lui.Cred în vigoarea şi trăinicia neamului meu, în ascendentul său spiritual asupra istoriei, cred într-o pace finală a omenirii.Mai cred în omenia lui Dumnezeu şi în talentul greierilor de a-mi inspira duioşii natale (Bartolomeu Anania)
duminică, 12 septembrie 2010
Bâlci
Azi am binevoit a onora bâlciul cu prezenţa mea neglijabilă. M-am mişcat foarte rapid, negăsind mare lucru, parcă şi praful era în criză, nu s-a depus ca în alţi ani pe pantofi. Nesperat de multe roţi ale norocului, pe care eu le suspectez că ar fi măsluite. Am mâncat un kurtos, m-am tras în paraşute şi acasă.Din fericire nu am ajuns bine acasă şi am fost convocat la o reuniune cu foştii colegi.Mi-a făcut mare plăcere să-i revăd pe toţi.Ce bine ar fi fost dacă aveam noi în liceu noi mintea de acum. Dă-i românului mintea cea de pe urmă.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu