Din interes

De ceva vreme încoace mi se întăreşte din ce în ce mai mult părerea că, în majoritatea indivizilor umani, viaţa este ghidată de interese. Cel mai bun exemplu? Je. M-am apucat să scriu acest pseudotext, oprindu-mă din lectura unei cărţi pe care o citesc din interes. Nu ţin eu neapărat să o citesc acum, dar dacă am promis şi am anumite beneficii trebuie să o citesc. Ia să ne gândim de câte ori am sunat un prieten fără niciun fel de interes. Pur şi simplu să vedem ce mai face cum mai stă cu sănătatea, care îi mai sunt preocupările. Viaţa noastră e plină de obligaţii, nu mai avem timp liber. Şi apoi pentru ce am face un lucru într-un mod dezinteresat? Asta ar însemna că nu avem beneficii materiale. Şi atunci are vreun rost? S-ar putea să aibă! S-ar putea să avem o satisfacţie sufletească. S-ar putea să fie acel declic care te scoate dintr-o viaţă monotonă. La un moment dat ai să vrei să comunici cu un prieten sau altul, dar ai să te gândeşti că nu l-ai mai contactat de mult şi că discuţia o să fie cam aiurea. Măcar din cauza poate ar trebui să dăm mai multă atenţie celor apropiaţi sau celor pe care îi apreciem. Când nu o să mai fie, nimic nu va mai fi de făcut.