joi, 12 august 2010

Comentariile sunt proaste, dar ştirile la fel?

Dacă azi noapte nu am avut somn am văzut meciul lui Nadal cu Wawrinka cu un prim set epocal câştigat de spaniol în tiebreak cu 14-12, după ce elveţianul a ratat vreo 5 mingi de set.Şi cum la ora asta deja nu mai are sens să mă culc, mă uitam la ştirile de pe Eurosport 2 şi vedeam rezumatele de aseară. Este arhicunoscut faptul că avem nişte comentatori sub orice critică. Cei de la Cupa Mondială sunt cei mai cunoscuţi. Eu personal nu îl suport pe Bogdan Cosmescu, dar asta deja e altă poveste pe care am să o spun altădată. Ar trebui însă ca grupajele de ştiri să fie mai uşor de realizat. De exemplu când Eto'o înscrie al doilea din afara careului cu Polonia, tu nu poţi să zici că a marcat după ce a pătruns în careu.Aveţi golul aici la minutul 3:30. Apoi golul lui Rommedahl, marcat printr-un şut pe jos, nu poţi spune că mingea a fost trimisă peste portar.Urmăriţi aici de la minutul 3:45.
Ca s[ nu uit dacă mai aveam vreo pretenţie la cei de la Sport.ro acum sigur nu mai am. Meciul lui Nadal a fost preluat de la american cu tot cu comentariul în engleză.Pe mine nu mă deranjează prea tare, dar nu e firesc.

miercuri, 11 august 2010

FCM HUŞI- FCM BACĂU 0-3

Acum vreo două săptămâni găseam din întâmplare pe net un program al meciurilor din Cupa României.FCM Huşi urma să joace cu POli Iaşi II. S-au calificat şi astăzi am fost să văd meciul cu FCM Bacău.
Încă din start am plecat de-acasă cu gândul că nu urmează să văd un meci de calitate, dar vroiam să văd şi eu cine mai joacă în echipa locală şi mai mult să văd dacă băcăuanii, care sunt recunoscuţi pentru tinerele talente pe care le scoteau în ultimii ani pe bandă rulantă, au vreun jucător mai răsărit.
Încă din start s-a observat că gazdele nu au nici un fel de strategie ofensiva şi clasica minge bubuită în faţă este singura lor opţiune. De altfel, cred că singurul şut pe poartă a fost în primul sfert de oră când o lovitură liberă a fost trimisă pe sub zid pe centrul porţii, fără probleme pentru portarul băcăuan. Încet dar şigur, dominarea oaspeţilor era tot mai evidentă. În minutul 30 o pătrundere impetuoasă pe stânga coroborată cu o intrare imprudentă a dus la acordarea unei lovituri de pedeapsă. Băcăuanii au ratat şi până la pauză o singură ocazie a mai existat. Portarul titular huşean a fost între timp schimbat în urma unei accidentări.
În timpul primei reprize l-am văzut urcând la "tribuna oficială", adică undeva prin spatele meu pe finanţatorul vasluian Adrian Porumboiu. Alături de el cred că l-am zărit pe Cristian David, fost ministru de interne în guvernarea Tăriceanu.
Pauza e venit la fix numai bine cât să îmi iau un energizant şi o revistă cu sudoku, care am folosit pentru a nu-mi murdări prea tare pantalonii scurţi.
În repriza a doua m-am aşezat mai aproape de poarta din stânga în ideea că băcăuanii vor ataca mai mult. Ceea ce s-a şi întâmplat. Minutul 60 avea să aducă deschiderea scorul după o centrare de pe stângă şi o lovitură de cap bine plasată lângă bară. Din păcate, din neputinţă sau din lipsă de voinţă gazdele nu au ieşit la joc aşa că prin minutul 75 observam că atacurile poziţionale ale oaspeţilor se desfăşurau cu toţi jucătorii aflându-se la cel mult 40 de metri de poarta huşenilor. Imediat un şut bine plasat, de la vreo 25 de metri pe jos, l-a surprins pe portarul gazdelor şi scorul devenea 0-2.Nimic nu s-a schimbat în desfăşurarea jocului şi în timp ce îmi salutam câţiva cunoscuţi migea mai intra odată în plasă: 0-3(probabil după o centrare de pe dreapta şi o reluare din interiorul careului).
Au fost surprinzători de mulţi spectatori, din partea oaspeţilor fiind prezentă o galerie de cel mult 20 de oameni, dar care a strigat destul de des, în comparaţie cu gazdele care nu avea decât nişte chestii ce emiteau sunete asemănătoare cu "vuvuzelele".
Jocul gazdelor nu a constat niciodata în mai mult de 5 pase consecutive, în timp ce oaspeţii au pasat mai bine. au fost puţin mai tehnici, căştigând majoritatea duelurilor aeriene. Nu s-a remarcat nici un jucător în mod deosebit. Dacă asta e tot ce pot băcăuanii rămânerea în liga a II-a va constitui o adevărată performanţă. Huşenii vor juca în continuare în judeţeană pentru acolo le este locul.

marți, 3 august 2010

Balanţa

Balanţa un film excepţional cu Maia Morgenstein. Atâtea tipologii de români pe care le putem identifica. De la cei care cred in prioritatea clasei muncitoare până la obsedaţii sexuali. Spiritul de turmă e la mare preţ. Şi bineinţeles că dacă ţi se oferă un serviciu la care ai dreptul trebuie să fii veşnic recunoscător. Traiul toxic din Copşa Mică şi gagica care crede că dacă vinde crenwuşti are drept de moarte şi de viaţă. Mi-a plăcut Mihai Constantin(Ionică din Liceeni pentru necunoscători). Săracul viţel. Tare faza cu asistenta. „Mama e de origine nobilă”. Mare figură copilul! „Loc de dat cu capul”, eu ar trebui să am vreo câteva afişe. Cel mai rău e că situaţia asta e valabilă şi astăzi.Sunt atâtea situaţii în care cei care îşi fac bine meseria sunt desconsideraţi, iar viaţa lor personală devine publică. „A te indrăgosti de o femeie este cea mai de jos cădere a unui bărbat, terfelirea demnităţii sale primordiale”(Kierkegaard?). Frumoasă colaborarea între urmăritori şi urmăriţi.Tipic românească. Şi ca totul să fie perfect, tot satu să fie la înmormântarea lui Titi deşi nimeni nu îl cunoaşte. „De bine, de rău, o ducem bine”. Şi ca să nu uit preotul(Dorel Vişan) pe motocicletă. Primarul(Rebengiuc) are o confruntare antologică cu preotul. Şi soţia preotul mai dă un „du-te dracului”. „De ce şi-a pus mâna sub tren? De frică”. Finalul m-a dus cu gândul la Otopeni(„Cine-a tras în noi în ’22?”). „ori tâmpit, ori geniu.Dacă iese normal îl omor cu mâna mea!”. Fără jumătăţi de măsură.

Film colosal. E tipic românesc în care se face haz de necaz şi în care realităţile sunt scoase la iveală cu o precizie chirurgicală(mai greu de noi care mai scăpăm din înţelesuri) Mama zicea că sunt prea corect pentru viaţa asta crudă, iar tata zice că toată viaţa e o minciună. E foarte posibil să fie adevărat.

marți, 27 iulie 2010

Preotul

Tocmai am terminat de văzut filmul Preotul. Un film minunat care prezintă modul în care a slujit un preot semenilor săi în mijlocul ocupaţiei germane din al doilea Război Mondial şi cum, culmea ironiei, a fost trimis în lăgărele sovietice la sfârşitul războiului. Ceea ce m-a impresionat a fost ascultarea necondiţionată pe care o face soţia preotului. Minunată şi analogia de la începutul filmului cu 0,1 şi 10. Acestea sunt doar căteva detalii care mi-au rămas în creier. Un film minunat, care poate ne va face să preţuim mai mult viaţa pe care o ducem. Alţii au dus-o mult mai rău şi nu s-au plâns.Doamne ajută!

duminică, 25 iulie 2010

Interviu cu Cassian Maria Spiridon

Mama avea obiceiul să citească Formula As. Cred că în ultimii 15 ani de zile nu a ratat mai mult de 15 numere.Şi atunci când s-a desfiinţat Rodipetul şi nu mai aduceau ziare în fiecare vineri sau sâmbătă când plecam la Iaşi, îmi spunea şi mă suna să îmi reamintească că trebuie să îi cumpăr neapărat ziarul. Acum nu mai citesc decât fugitiv pe net revista şi iată că am găsit un nou articol bun. Un interviu cu redactorul şef de la Convorbiri literare, Cassian Maria Spiridon despre credinţă. M-a impresionat capacitatea de muncă pe care o avea atunci când după un program de 16 ore, reuşea să vină acasă să citească şi să mai şi scrie poezii.Minunat. Sunt amintiţi ca aproape de fiecare dată când e vorba de literatură şi credinţă Steinhardt şi Dostoievski, doi autori colosali din care mai am mult de citit. Interviul e mai vechi, dar asta are prea puţină importanţă.