Două pseudoproblemele care dau mari bătăi de cap omenirii ar fi încălzirea globală şi explozia demografică. Prima dintre el constituie subiectul unor nenumărate studii şi documentare care vin să susţină sau să infirme veridicitatea acestei teorii. Cea de a doua părea să fie o axiomă pe bază căreia trebuie organizat viitorul. Ceea ce puteţi urmări mai jos este un documentar care vine să răstoarne teoria exploziei demografice.
Mulţi, inclusiv eu, credeam că sporul natural este determinat de creşterea numărului de nou născuţi. Adevărul este de fapt altul. Numărul de naşteri a scăzut, dar progresele făcute în domeniul medical au determinat scăderea mortalităţii.
Dacă lucrurile vor continua să se desfăşoare în aceeaşi manieră va scade populaţia globului, piramida vârstelor se va inversa, populaţia activă va scădea, iar asigurarea drepturilor pensionarilor va constitui o adevărată problemă. Toate acestea sunt însă strâns legate de denaturarea relaţiilor dintre oameni şi, implicit, a noţiunii de familie. Revoluţia sexuală, apărută în anii '70 în SUA a deschis calea spre acceptarea vieţii în concubinaj şi a relaţiilor între homosexuali. Astfel trăinicia familiilor a avut mult de suferit, iar tot mai mulţi copii s-au născut în afara căsătoriei(educaţia lor a avut mult de suferit de pe urma acestei conjucturi).
Timpul nu mai are răbdare cu oamenii şi ei sunt preocupaţi în primul rând de carieră, de realizarea profesională şi abia apoi de căsătorie şi eventual naşterea de prunci. Dacă la începutul secolului XX 70-80% din familii aveau cel puţin un copil, astăzi doar o treime din familii se află în aceeaşi situaţie.
Este adoptată în mod greşit concepţia conform căreia întâi trebuie să-mi realizez un oarecare confort şi abia apoi îmi voi pune problema procreării. Paradoxal ţările cu rata fertilităţii cea mai ridicată sunt cele din "lumea a treia", în timp ce statele considerate cele mai civilizate se plasează pe ultimele poziţii în clasament.
O altă problemă ridicată de cei care evită căsătoria este cea a numărul de parteneri. Se apreciază că trebuie evitată rutina şi un număr mai mare de parteneri de viaţă favorizează fericirea. Nimic mai fals. Studiile realizate duc la concluzia că existenţa unui singur partener este mult mai benefică.
Mai sus am prezentat doar argumentele care susţin instituţia familiei din perspectiva raţionalistă. Problema poate fi abordată şi din perspectiva creştină. Dogma Bisericii ne învaţă că relaţiile trupeşti nu-şi au locul în afara căsătoriei şi că scopul lor este perpetuarea speciei umane. Familia este întemeiată cu acest scop şi nu doar pentru a evita concubinajul. Strâns legate de problema demografică sunt contracepţia şi avortul. Avortul este crimă, în timp ce contracepţia este un păcat ce denotă doar dorinţa satisfacerii unori plăceri carnale şi evitarea responsabilităţii creşterii unui copil.
Doamne ajută!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu