Mulţi l-au înjurat, mulţi au spus despre el că a slujit regimul ceauşist. La noi este o vorbă: "Despre morţi numai de bine!". Nu ar fi oare mai frumos să ne aducem aminte de lucrurile minunate care vor române în urma lui, decât să-i beştelim memoria? Vladimir Tismăneanu scrie otrăvitor aici, iar Vlad Mixich scrie mult mai echilibrat aici. Eu prefer să-mi aduc aminte doar de două poezii colosale a căror înregistrări o să le postez mai jos, de imnul Rapidului, pe care il consider cel mai frumos(şi uneori îmi stârneşte emoţie deşi sunt stelist), de imnul Craiovei(excepţional ataşament al public oltean manifestat la începutul meciului cu Oţelul). Viaţa personală şi compromisurile pe care le-a făcut de-a lungul vremii o să-şi găsească răsplată la vremea cea din urmă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu