Libertatea Libertatea e preţioasă numai după ce o pierzi. Sau cel puţin aşa pare să gândească omul nostru. Omul toată viaţa lui caută să fie liber, dar nu-şi dă seama de darul libertăţii decât atunci când e prea târziu. Libertatea este în trup dar şi în inimă. Libertatea este în mişcare dar şi în cuget, în inteligenţă. Omul este liber pe cât de deştept este, pe cât de sincer iubeşte, pe cât de ataşat este de valorile cele înalte ale credinţei(p.53)
Suntem liberi în măsura în care ne asumăm misiunea pentru care ne-am născut, în măsura în care me face, treaba cum se cuvine. A fi liber nu înseamnă trândăveală şi uitare de sine, înseamnă împlinirea destinului tău de om.(p.54)
Libertatea nu înseamnă să fac ceea ce vreau eu, căci, de multe ori, făcând ceea ce vrem, facem voia diavolului. Libertatea se cunoaşte în discernământul omului, în capacitatea lui de a alege între bine şi rău. Omul trebuie să conştientizeze faptul că numai în adevăr poate trăi liber, că în lumea aceasta este şi multă amăgire, de care el trebuie să se ferească. Asta n-au înţeles comuniştii, că sufletul pe cruce câştigă adevărata libertate, că toate metodele lor de tortură, toate metodele de reeducare psihică au făcut mai mulţi sfinţi decât robi, au sfinţit pământul ţării cu sânge de mucenici.(p.54)
Mama Mama este numele sfinţeniei pe lumea asta, şi chiar lumea asta este făcută din sângele şi din plămădeală trupului şi a sufletului ei.(p.56)
Mila şi dragostea. Mila este latura cea mai frumoasă a dragostei, mila este dragostea activă şi nu contemplativă.(p.59)
Moartea După trup omul este muritor, iar după suflet este nemuritor. Sufletul nemuritor are puterea de alege între a supune moartea şi patimile şi între a fi supus patimilor şi morţii. Noi ne atragem moartea prin reaua folosire a libertăţii noastre cu care am fost creaţi. De aceea, înegerii ne străjuiesc neîncetat, după cum este scris: "Străjui-va înegerului Domnului împrejurul celor ce se tem de El Şi-i va izbăvi pre ei"(Ps. 33,7)(p.66)
Necredinţa .Necredinţa face o Golgoţă din fiecare zi.(p.68)
Omul la necaz e ca marinarul în furtună... Ce face marinarul în furtună? Pune mâna şi se ajută, îi ajută pe ceilalţi. Atunci, când ai un necaz. trebuie să fii cel mai limpede, să ştii ce ai de făcut. Cei care se apucă de băut, sunt slabi, de fapt ei caută un motiv... Nu sunt de compătimit, trebuie scoşi din starea asta. Necazurile sunt ispite, dacă nu le depăşeşti cu rugăciunem cu înţelegere, cu credinţă, degeaba ai trăit o viaţă frumoasă creştinească în perioade de pace...(p.70)
Omul Omul este - sau ar trebui să fie - jumătate dragoste şi jumătate luptă, jertfă pentru a păstra dragostea intactă, neatinsă de rău.(p.71)
Omul "în cădere" În cădere omul îi poate trage şi pe alţii din preajmă, dacă nu sunt atenţi, dacă nu sunt prudenţi, dacp nu bagă de seamă rapid răul şi consecinţele lui. Fiecare om răspunde de aproapele său, toţi ne facem vinovaţi când cineva din preajmă cade fără ca noi să epuizăm toate căile de a-l salva.(p.71)
Osteneala mamei. În osteneala mamelor stă prezentul şi viitorul naţiei... Cineva a întrebat pe un părinte: Ce ne lipseşte ca să dăm unui om o educaţie corectă? Iar acesta a răspuns: Mama! Că dincolo de ce dă societatea unui om, sămânţa primă este pusă în suflet de mama.(p.79)
Postul şi "lecţia abţinerii" pentru viaţă Dacă un tânăr învaţă de la părinte să se anţină azi de la carne şi de la mâncăruri de dulce, mâine va învăţa să se abţină de la droguri, de la tutun, de la alcool. Lecţia abţinerii, a interdecţiilor care salvează trupul şi sufletul la un moment dat, ajută pe om să treacă peste multe ispite, peste multe necazuri. Spui azi: Ei, copilul e şcolar, nu-l postesc, ca să poată învăţa carte! E o greşeală, carte înveţi şi dacă mănânci fructe, legume, pâine... Ba mintea e mai liberă, trupul e mai liber, poate să facă efort mai mare.
Este cunoscută povestea lui Alexandru cel Mare care ,odată, în pustie, fiind extrem de însetat şi fără nici o sursă de apă, avu surpriza ca un soldat să-i aducă puţină apă în casca sa. Luă casca în mână, privi la soldaţii din jurul său, care se uitau, însetaţi şi ei şi la capătul puterilor, apoi dădu apa înapoi şi spuse: "Dacă eu beau apa, atunci voi veţi fi îndoit de însetaţi. Să răbdăm, deci, împreună, înfrânându-ne toţi vom izbândi"(p.86)
Suntem liberi în măsura în care ne asumăm misiunea pentru care ne-am născut, în măsura în care me face, treaba cum se cuvine. A fi liber nu înseamnă trândăveală şi uitare de sine, înseamnă împlinirea destinului tău de om.(p.54)
Libertatea nu înseamnă să fac ceea ce vreau eu, căci, de multe ori, făcând ceea ce vrem, facem voia diavolului. Libertatea se cunoaşte în discernământul omului, în capacitatea lui de a alege între bine şi rău. Omul trebuie să conştientizeze faptul că numai în adevăr poate trăi liber, că în lumea aceasta este şi multă amăgire, de care el trebuie să se ferească. Asta n-au înţeles comuniştii, că sufletul pe cruce câştigă adevărata libertate, că toate metodele lor de tortură, toate metodele de reeducare psihică au făcut mai mulţi sfinţi decât robi, au sfinţit pământul ţării cu sânge de mucenici.(p.54)
Mama Mama este numele sfinţeniei pe lumea asta, şi chiar lumea asta este făcută din sângele şi din plămădeală trupului şi a sufletului ei.(p.56)
Mila şi dragostea. Mila este latura cea mai frumoasă a dragostei, mila este dragostea activă şi nu contemplativă.(p.59)
Moartea După trup omul este muritor, iar după suflet este nemuritor. Sufletul nemuritor are puterea de alege între a supune moartea şi patimile şi între a fi supus patimilor şi morţii. Noi ne atragem moartea prin reaua folosire a libertăţii noastre cu care am fost creaţi. De aceea, înegerii ne străjuiesc neîncetat, după cum este scris: "Străjui-va înegerului Domnului împrejurul celor ce se tem de El Şi-i va izbăvi pre ei"(Ps. 33,7)(p.66)
Necredinţa .Necredinţa face o Golgoţă din fiecare zi.(p.68)
Omul la necaz e ca marinarul în furtună... Ce face marinarul în furtună? Pune mâna şi se ajută, îi ajută pe ceilalţi. Atunci, când ai un necaz. trebuie să fii cel mai limpede, să ştii ce ai de făcut. Cei care se apucă de băut, sunt slabi, de fapt ei caută un motiv... Nu sunt de compătimit, trebuie scoşi din starea asta. Necazurile sunt ispite, dacă nu le depăşeşti cu rugăciunem cu înţelegere, cu credinţă, degeaba ai trăit o viaţă frumoasă creştinească în perioade de pace...(p.70)
Omul Omul este - sau ar trebui să fie - jumătate dragoste şi jumătate luptă, jertfă pentru a păstra dragostea intactă, neatinsă de rău.(p.71)
Omul "în cădere" În cădere omul îi poate trage şi pe alţii din preajmă, dacă nu sunt atenţi, dacă nu sunt prudenţi, dacp nu bagă de seamă rapid răul şi consecinţele lui. Fiecare om răspunde de aproapele său, toţi ne facem vinovaţi când cineva din preajmă cade fără ca noi să epuizăm toate căile de a-l salva.(p.71)
Osteneala mamei. În osteneala mamelor stă prezentul şi viitorul naţiei... Cineva a întrebat pe un părinte: Ce ne lipseşte ca să dăm unui om o educaţie corectă? Iar acesta a răspuns: Mama! Că dincolo de ce dă societatea unui om, sămânţa primă este pusă în suflet de mama.(p.79)
Postul şi "lecţia abţinerii" pentru viaţă Dacă un tânăr învaţă de la părinte să se anţină azi de la carne şi de la mâncăruri de dulce, mâine va învăţa să se abţină de la droguri, de la tutun, de la alcool. Lecţia abţinerii, a interdecţiilor care salvează trupul şi sufletul la un moment dat, ajută pe om să treacă peste multe ispite, peste multe necazuri. Spui azi: Ei, copilul e şcolar, nu-l postesc, ca să poată învăţa carte! E o greşeală, carte înveţi şi dacă mănânci fructe, legume, pâine... Ba mintea e mai liberă, trupul e mai liber, poate să facă efort mai mare.
Este cunoscută povestea lui Alexandru cel Mare care ,odată, în pustie, fiind extrem de însetat şi fără nici o sursă de apă, avu surpriza ca un soldat să-i aducă puţină apă în casca sa. Luă casca în mână, privi la soldaţii din jurul său, care se uitau, însetaţi şi ei şi la capătul puterilor, apoi dădu apa înapoi şi spuse: "Dacă eu beau apa, atunci voi veţi fi îndoit de însetaţi. Să răbdăm, deci, împreună, înfrânându-ne toţi vom izbândi"(p.86)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu