joi, 28 mai 2009

BARCELONA-MANCHESTER 2-0 sau de ce iubim fotbalul

Ajungem la o vârstă la care ne gândim că ne-am îndrăgostit de fotbal din pântecele mamei. Nu ne mai aducem aminte când am văzut primul meci de fotbal, dar cu toţi, probabil, ne aducem că a existat un jucător care ne-a întreţinut pasiunea arzătoare pentru fotbal. În cazul meu a fost Alessandro DEL PIERO, în perioada respectivă(1995) considerat copilul-minune al fotbalului italian. Acele şuturi magice i-au atras supranumele de Pinturicchio(Pictorul). Au trecut anii, şi ataşamentul faţă de gruparea bianconeră a crescut văzând cu ochii, în mare parte datorită lui.
Echipele căştigătoare care nu practică un fotbal frumos le vom uita poate, dar cele ce vrăjesc mingea cu precizia unui ceas elveţian, cele care creează trasee pe care noi doar le visăm, nu o să le uităm. Eu unul nu am să uit Ajaxul din 95-96 care în ultimele 20 de minute le băga grecilor de la Panathinaikos trei boabe chiar la Atena, deşi până atunci reuşise să piardă acasă turul cu 1-0 acasă.
În aceeaşi categorie se înscrie şi meciul de aseară, un meci de povestit nepoţilor nu atât prin desfăşurarea lui, ci datorită jucătorilor de calibru mondial care au păşit aseară pe Olimpico. Barcelona ne-a adus aminte că în ciuda faptului că fotbalul odată cu Benitez şi Mourinho a ajuns la un nou nivel de tacticizare, marcarea golului(atacul) reprezintă în continuare soluţia.
Ceea ce e şi mai frumos pentru Barcelona e că şapte din cei care au jucat aseară pentru formaţia blaugrana sunt jucători crescuţi în propria pepinieră. Aşa că dacă vrem să ajungem vreodată să avem succes trebuie să creştem juniori. De asta zic eu că la Steaua Academia de tineret poate fi marea realizarea a ultimilor ani şi a celor care vor urma.
Un meci ce îţi încântă ochiul şi dă peste nas oricărui cârcotaş care vine să ne informeze că fotbalul e un sport în care 22 de nebuni aleargă o minge. Atâta timp cât ai entuziasmul lui Guardiola şi jucători precum, XAVI, INIESTA, HENRY, MESSI, ETO'O, PUYOL vei putea emite oricând pretenţii la deţinerea supremaţiei mondiale.
Mă bucur pentru Barca şi pentru toţi cei care au plâns de bucurie la acest meci.
Aţi observat că catalanii nu pasează niciodată la portar? Aflu cu plăcere că Guardiola merge în şcoli pentru a-i îndemna pe elevi să-i citească pe autorii catalani. E minunat!

Niciun comentariu: